Specificul national

Japonezii numesc țara lor Nihon: „Țara soarelui-răsare”, având un steag alb cu un disc solar roșu în centru. Dacă imperiul chinez era „imperiul ceresc”, iar chinezii se considerau descendenți din cer, imperiul nipon era „imperiul soarelui” iar poporul japonez credea că se trage din Soare. Împăratul Japoniei era numit de europeni „Mikado” de la cuvântul japonez „mikoto” (domn, stapân, zeu), fiind cel mai adorat de japonezi. Numele de „nipon” vine de la cuvântul japonez „nihon”. Pe vremea călătoriilor lui Marco Polo și Columb, europenii numeau China – Kathay – iar Japonia – Cipango. Apropierea Japoniei de Coreea și de China a deschis calea influențelor culturale și religioase venite din sau prin aceste țări. Civilizațiile Indiei și Chinei au fost reprezentative pentru Extremul Orient, așa cum civilizațiile Greciei și Imperiului Roman au fost clasice pentru Occident. Totuși, japonezii, care vorbesc o limbă structural deosebită de chineză și au o sensibilitate mult deosebită, au creat o cultura originală. La baza civilizației japoneze stă religia cunoscută sub numele chinezesc „shinto”, dar și budismul, asimilat într-o formp specific japoneză. Dintre japonezii de azi, 80 % sunt concomitent șintoiști și budiști. Apostolul creștin modern al Japoniei a fost Kagawa, înainte de al doilea război mondial.